jurnale pentru femei

Soseaua Catelu 42, de Alina Nedelea

Soseaua Catelu 42, de Alina Nedelea. O carte autobiografica, scrisa parca in graba, pe nerasuflate, fara prea multe artificii lingvistice, dar si fara ascunzisuri. O carte care impresioneaza prin sinceritate, prin intamplarile dureroase ce au marcat destinul Alinei Nedelea. O carte scrisa alert, intr-un stil amuzant ce pare a spune cititorului: nu plange, daca eu rad... Soseaua Catelu 42, de Alina Nedelea. O carte pe care o recomand celor ce pot trece peste limbajul "de cartier" pentru a ajunge la poveste. 





Şi-a trăit adolescenţa într-o sărăcie lucie, aruncată dintr-o casă în alta, de la mama naturală la bunicii pe care îi credea părinţi şi înapoi. Tălpile pantofilor aveau mereu găuri, iar stomacul cânta o permanentă melodie ascuţită, de foame. Impresionant, dureros, trist a fost momentul în care am aflat că Alina îşi minţea iubitul că este anorexică, pentru a justifica faptul că era scheletică, moartă de foame. El îi cumpăra pateuri şi o urmărea cu drag cum mânca, fiind convins că datorită lui, fata a scăpat de anorexie.

La 17 ani, tot cu ajutorul unei afirmaţii care a denaturat adevărul (nu şi-a spus vârsta reală), reuşeşte să dea proba şi, surprinzător, în loc să participe ca figurantă, este aleasă să o joace pe Chira Chiralina, în regia unui ungur. Dar chinul ei nu s-a încheiat. Avorturi, prietene la fel de nevoiaşe, cazinouri, cămătari, prostituţie, renunţarea la facultate cu doar şase luni înainte de final, un soţ tot mai nepăsător, muncă într-un local din Italia… pe toate le-a cunoscut până în cele mai mici detalii. Dar a ieşit cu capul sus din încercările la care a supus-o viaţa. A rămas acelaşi copil inocent, cu dragoste de viaţă şi de oameni.

"Era palpitant! Nu-mi venea sa cred ce-mi era dat sa vad de la fereastra! Camatarul il mangaia pe Ajax cu nonsalanta unuia care nu o face pentru prima oara, iar cainele meu parea sa aiba mare incredere in el! Cand ma-sa pe gheata se imprietenisera astia? Ce facea ala? Doar n-o vorbi cu cainele?! Ce ii povesteste? Viata lui? Si cum de-l asculta Ajax atat de atent? Ia uite ca si camatarul are o inima."
"-Stimata Alina Nedelea! Incerc sa explic mai bine! Esti proasta si chestia asta nu mai e un secret pentru nimeni. Dar, ca si cum n-ar fi fost suficient, mai esti si antipatica. Da-mi voie sa-ti dau un sfat. Aminteste-ti din cand in cand sa afisezi un suras cand mi te adresezi. N-o sa arati mai inteligenta, dar cel putin vei parea mai simpatica. Poate."

"In cele trei zile care au urmat n-am dormit, n-am mancat si mi-am pregatit repertoriul. Eram suta la suta sigura ca mama mea adoptiva se plictisea de moarte in rai sau unde se afla si ca se distra batandu-si joc de mine. Stiam ca e practic imposibil sa fiu admisa dupa numai trei zile de pregatire, cand doar cu un an in urma fusesem respinsa dupa ce tocisem vreme de sase luni cantece, poezii si diferite monoloage. Si totusi, se mai intampla si minuni."

Autobiografia publicata de Alina Nedelea in cartea Soseaua Catelu 42 poate fi de-a dreptul captivanta pentru cei deschisi la minte, capabili sa treaca peste vulgaritati... 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu