Omul pictat, de Peter V. Brett

Omul pictat, primul roman din seria Demon, de Peter V. Brett, în traducerea excelentă a Anei-Veronica Mircea, urmărește destinele unor personaje bine creionate ce luptă după propriile puteri cu miezingii. Demoni veniți din Miez, aceștia se ivesc precum un fum din pământ și se materializează seară de seară, încercând din răsputeri să distrugă barierele formate din glife pentru a ajunge la oamenii adăpostiți în case ori în cercuri portabile glifate. Semnele magice desenate într-o anumită ordine au puterea de a respinge atacurile violente ale miezingilor, însă nu de puține ori se întâmplă ca, din pricina vântului, a noroiului, a unei frunze căzute, șirul glifelor să fie spart, iar demonii să mutileze sau să omoare pe oricine le iese în cale, fie acela bărbat, femeie, copil ori animal. 

Povestea, foarte cursiv redată, își poartă cititorii într-un univers bine construit, într-o lume unde oamenii trăiesc permanent cu teama că miezingii ar putea găsi spărturi în succesiunea glifelor protectoare și cu speranța că Izbăvitorul va sosi pentru a-i salva de năpasta demonilor ce aparțin diverselor elemente ale naturii (piatră, foc, lemn, vânt, nisip). Destinele personajelor, prezentate pe rând, se împletesc la un moment dat și reușesc să dea cititorului impresia că romanul nu este despre miezingi și glife cât este despre natura umană și despre felul în care omul se comportă în momentele cheie ale vieții.

Arlen, tânărul născut în Pârâul lui Tibbet, decis să facă orice îi stă în putere pentru a distruge miezingii și a reda omenirii pacea mult visată, regăsește glifele antice de luptă, glife care fuseseră pierdute cu mult timp în urmă. Tatuate pe corpul lui Arlen, acestea îi dau puteri de-a dreptul inumane și îi schimbă parcursul vieții. Devenind Omul pictat (Glifatul), Arlen își împarte cunoștințele cu sătenii din Văiuga Tăietorului de Lemne, îi învață să își glifeze armele și îi ajută să reconstruiască satul devastat de miezingi. Impulsionați de exemplul Omului pictat, sătenii ies noaptea pentru a lupta cu demonii, convinși fiind că Izbăvitorul este printre ei sub chipul tatuat al Glifatului. 

Leesha, singură la părinți, cu un caracter puternic și cu visuri mărețe, este copila care intră ucenică la Bruna, Culegătoarea de ierburi. Acolo învață să vindece rănile făcute de miezingi, să aducă pe lume copii, să prepare amestecuri care țin la distanță bărbații prea îndrăzneți sau care să incendieze demonii (focul demonic). Atunci când Văiuga Tăietorului de Lemne are nevoie de ajutorul său, devastată fiind de molimă și de atacul furibund al miezingilor, Leesha nu precupețește nici un efort în lupta cu demonii și pentru refacerea satului. 

Rojer, tânărul ce vine din Podul peste Fluviu, chiar dacă nu este cel mai priceput saltimbanc de pe lume din cauza degetelor pierdute atunci când un miezing i-a atacat și omorât familia, are totuși talentul de a ține demonii la distanță sau de a-i face să stea potoliți când le cântă din scripcă. Ar face orice pentru Leesha, chiar dacă acest “orice” înseamnă să o însoțească în noapte către satul ei, printre miezingii care abia așteaptă să prindă oameni neapărați de glife. 

Destinele acestor personaje, împletite cu pricepere, reușesc să țină cititorii în poveste, să-i facă să urmărească cu sufletul la gură felul în care Omul pictat, Leesha și Rojer vor schimba metodele prin care omenirea se apără și luptă contra miezingilor. Penița lui Peter V. Brett reușește să redea clar frământările și bucuriile fiecărui personaj și, în plus, include în poveste elemente noi, originale, ce merită atenția iubitorilor de fantasy.