Dune, de Frank Herbert. In opinia mea, cea mai reusita carte scrisa vreodata, o adevarata enciclopedie pe care toata lumea ar trebui sa o citeasca si reciteasca. Daca omul are blog, sa povesteasca despre ea, sa ii convinga si pe altii ca Frank Herbert avea o imaginatie inepuizabila si o cultura generala de invidiat. Iata ce scriam in urma cu aproape trei ani;
"Arrakis, Dune, Planeta-deşert, Marile Case, Ghilda Spaţială, Duncan Idaho, Jessica… Târziu în noapte am deschis al doilea volum, Mântuitorul Dunei. Şi nu am mai dormit. A doua zi, de cum m-am întors de la serviciu, am pus mâna pe Copiii Dunei. Fremătam de bucurie. Erau cărţile vieţii mele, cele care îmi ofereau mai mult decât îmi oferiseră toate celelalte cărţi citite până atunci. Lipsa calculatoarelor, tehnologiile inovatoare, abilităţile fizice şi psihice pe care eroii le au, mirodenia mirosind puternic a scorţişoară, fremenii, viermii de nisip, ochii albaştri care trădează dependenţa de melanj, totul, totul mă fascina."
"Eram Leto Atreides II, mă transformam odată cu el din om în acel hibrid om-vierme de nisip,