Obisnuiam sa citesc mult. Foarte mult. Asa de mult incat nu mai aveam timp sa traiesc. Ma refugiam in carti si savuram povestile imaginate de altii. Traiam mai multe vieti decat cei din jurul meu in acest fel. Dar aici, acum, am prea putine povesti cu care sa merite sa imi pierd timpul. Trist si dureros.
Ma uit prin mica mea biblioteca si aproape ca lacrimez vazand cat de putine carti imi fac cu ochiul. Problema este ca le-am citit pe toate deja. Pe unele de mai multe ori. Mai sunt si cateva pe care le-am deschis de cate 4-5 ori doar ca sa le inchid dupa doua pagini.
Asa plictisitoare! Scrise exact ca in manualul scriitorului, as spune. Adica tehnica este excelenta, insa povestea stagneaza. Nu exista actiune, ci mai mult descrieri amanuntite care nu folosesc la nimic. De ce mi-as pierde vremea cu asa ceva?
In fine, desi blogul acesta a fost gandit initial pentru carti, lectura, povesti etc, acum a devenit doar un spatiu plin de praf (de stele... verzi). Si asta din cauza ca nu am nici timp, nici chef sa scriu despre cartile pe care le-am citit.
Aleg, in schimb, sa scriu despre nimicuri fara inseamnatate. Trimit mesaje urari felicitari catre necunoscutii care au umplut marele internet. Nu imi vin inzecit inapoi, caci viata nu e un basm, iar eu nu sunt fenomenala.
Le pot recomanda altora un jurnal pentru iubitorii de carti. Este util si dragut. Atat. Si o imagine care imi da o stare de bine in toata fierbinteala asta.
Cheap 2023 Diary Amazon UK Page a Day